Terapia comportamentala la copii. Cum functioneaza?

Ca sa intelegem mai bine ce este terapia comportamentala, trebuie sa cunoastem intai semnificatia termenului comportament. Acesta este o interactiune cu mediul, o reactie la mediul inconjurator si un cumul de modalitati prin care reactionam in anumite situatii. In cazul copiilor cu cerinte speciale, comportamentele sunt un subiect ce trebuie mai clar definit, fiindca sunt un cumul de reactii si manifestari atipice, ce se intampla in concordanta cu perceptia asupra mediului de catre copiii cu cerinte speciale. 

Un diagnostic de care multi dintre proaspetii parinti se tem atunci cand aduc un bebelus pe lume este tulburarea de spectru autist. Unii bebelusi pot da semne ale acestei tulburari inca de la 6-7 luni, desi par sa aiba o dezvoltare normala. Parintii nu recunosc semnele, pana copilul creste si incepe sa aiba tulburari de comportament care nu numai ca ii agaseaza, dar incep sa ii si ingrijoreze. De cele mai multe ori primele semne apar in jurul varstei de doi ani. Insa terapia comportamentala se face si in cazul diagnosticului ADD sau ADHD. Parintii se simt lipsiti de putere si isi pun intrebari “Oare fac eu ceva gresit?” “Pe cine sa intreb?” “Exista o problema sau doar mi se pare mie?” “De ce in anumite situatii e cuminte si in altele e de necontrolat?”.

In acest articol vei afla ce este mai exact terapia comportamentala inainte de a-l duce la un specialist. 

Ce inseamna terapia comportamentala

Prin terapie comportamentala intelegem capacitatea specialistului de a analiza comportamentele atipice, precum si care este cauza declansatoare a acestora. Pentru o interventie specifica in tulburarile de neurodezvoltare (autism,ADHD,etc.) terapeutul trebuie sa inteleaga functia pe care comportamentul o indeplineste - sociala, stereotipie,comunicare. Este o forma de psihoterapie ce se axeaza pe rezolvarea problemelor cu rezultate evidente. Exista mai multe tipuri de terapii comportamentale si anume conditionarea clasica, expunerea, aversiunea, desensibilizarea sistematica si analiza comportamentala aplicata (ABA).

Comportamentele sunt unele fixate si repetate de copilul neurotipic, iar schimbarea acestora se face prin recompense. Orice comportament care trebuie corectat poate avea rezultate prin terapia comportamentala. Nu este nimic rusinos in a cere ajutorul, ci este doar un instrument in plus in trusa ta de parinte.

Comportamentele unui copil cu cerinte speciale se impart in doua mari categorii:

1.Comportamente in exces - acestea sunt comportamente carora dorim sa le reducem frecventa. Acestea sunt auto sau hetero agresivitatea, comportamente obsesiv-compulsive, autostimulari, etc. 

2.Comportamente deficitare - acestea sunt comportamente pe care dorim sa le dezvoltam. Acestea sunt socializarea, autoservirea, autoingrijirea, jocul, etc.

In terapia comportamentala specialistul ii da copilului anumite comenzi ce sunt urmate de recompense atunci cand raspunsul sau comportamentul este unul corect. Sunt cuprinse trei tipuri de invatare si anume invatarea prin observatie, conditionarea operanta si conditionarea. Rolul terapiei este de a ajuta copilul sa schimbe aceste tipare comportamentale, emotionale sau cognitive ce sunt nefunctionale si sa le inlocuiasca cu altele functionale. Astfel el va avea o dezvoltare psihica armonioasa, echilibrata si se va integra social. Diagnosticarea timpurie este benefica si sansele de recuperare cresc.

Ce rol au parintii in terapia comportamentala

Parintii trebuie sa se asigure ca tehnicile aplicate de terapeuti sunt aplicate si acasa, de toti membrii familiei, dar si in alte medii unde apar comportamentele nedorite. Multi parinti se ingrijoreaza ca daca incepe copilul terapia comportamentala automat va deduce ca este “rau” sau “defect”. Insa rolul terapeutului este de a-l face sa inteleaga diferenta intre comportament si caracter. 

Parintii trebuie sa inteleaga ca acest tip de terapie functioneaza si poate fi de scurta durata. Sunt importante consecventa si perseverenta. Si chiar si copiii isi doresc sa-si schimbe comportamentele, fiindca devin constienti de anumite reactii negative din partea celor din jur, iar apoi incep sa se simta vinovati. Cu indrumare si rabdare invata cum sa schimbe un comportament negativ si implicit le creste si stima de sine ce duce la imbunatatirea relatiei cu persoanele din jur.

Beneficiile terapiei comportamentale

♦ deprinderea abilitatilor de independenta, de autoservire, de autoingrijire;

♦ imbunatatirea IQ-ului, a performantelor scolare si lingvistice;

♦ socializarea;

♦ diminuarea comportamentelor nedorite;

♦ cresterea comportamentelor dezirabile;

♦ cresterea numarului de notiuni si elemente cognitive si comportamentale;

♦ autocunoasterea;

♦ imbunatatirea abilitatilor motrice fine si grosiere;

♦ recunoasterea mediului si obiectelor din jur;

♦ mentinerea unei igiene adecvate;

♦ imbracatul si dezbracatul corespunzator;

♦ asimilarea cunostintelor in special a celor utile si functionale;

♦ povestirea propriilor experiente.

Intreaga familie trebuie sa participe in recuperarea copilului. Familia este ajutata sa imbunatateasca abilitatile de comunicare si de rezolvare a problemelor. Copilul este ajutat sa isi controleze gandurile si comportamentul, sa isi gestioneze furia, implicit comportamentul agresiv. Inainte de a apela la ajutorul unui terapeut este recomandat ca parintii sa tina un jurnal al comportamentelor copilului si sa il urmareasca indeaproape pentru a stabili daca intr-adevar exista motiv de ingrijorare. Daca exista comportamente substantiale si probleme emotionale atunci parintii trebuie sa caute un terapeut ce este specializat in terapiile pentru copii. Este important ca parintii sa trateze copilul cu respect si sa-l valorizeze fiindca acesta este primul pas spre a obtine cooperarea sa.

Nu disperati, adresati-va unui profesionist si imbunatatirile nu vor intarzia sa apara!